Bine-i mirelui,
Că nu-i nime-n lume că mireasa lui.
Uită-te la ea,
Ruptă e din cer și mandră că o stea.”
Știm că în ziua nunții n-o vezi decât pe ea, pe mireasa ta, că nu aveți ochi decât unul pentru celălalt iar invitații voștri vă privesc doar pe voi. Și mai știm și că la noi, la Cireșul Sălbatic, doar momentul tău contează…
Dar… de n-ar fi, nu s-ar povesti, nu-i așa?
De n-ar fi Soarele să-ți lumineze pașii și nori, câțiva, să stâmpere arșița, de n-ar fi frunza să-ți foșnească zâmbetul sau albinele să împânzească liniștea…
De n-ar fi floarea de cireș să coloreze aerul și cea a Soarelui să-ntoarcă capul după tine, după voi…
De n-ar fi, ar trebui adunate. Ar trebui căutate și prețuite pentru toată bogăția ce o aduc zilei tale, evenimentului pe care-l vrei unic. Ar trebui ridicată natura la rang de artă, iar arta asta toată – lăsată ca moștenire…amintirii. Amintirii celei mai frumoase zile din viața ta.
Așa se construiesc amintiri neprețuite la noi și tot așa noi vi le dăruim mai departe vouă, mirilor noștri dragi, când vă alegeți nuni copacii și florile, Luna și cu Soarele, când alegeți să vă fie martori la cununie fluturii și Zânele, ca într-o poveste fară de sfârșit.
Când vă jurați credință în mijlocul naturii începe parcă să se bucure de dragostea voastră tot verdele din jur, toată culoarea și lumina lumii, Pământul și Cerul…Luna și cu Soarele-și dau mâna într-o horă luminoasă – de la răsărit până la apus și de la capăt…
Am aranjat altare printre copaci, am înșirat scaunele la umbra lor, am adunat flori în buchete parfumate și le-am presărat peste tot să umple cu iz de bucurie toată atmosfera. Și-am aranjat câte un altar pe rând, cuminte, lângă fiecare dintre saloanele noastre, fară să interfereze unele cu altele, pentru ca tu să poți să te bucuri de intimitatea unei ceremonii unice, în mijlocul naturii explozive.
Au venit singure la noi păsărelele vesele să ne povestească ciripind repede despre cât de frumoși sunteți voi, mirii noștri, dar le-am trimis degrabă înapoi să le cânte invitaților despre fericire. Iar pe’nserat au venit și stelele să arunce crâmpeie de strălucire peste dragostea voastră, peste veselia nuntașilor și peste toată atmosfera romantică din pădure. Ne-au promis că vor rămâne acolo în fiecare seară, la fiecare nuntă, stând la pândă să surprindă fiecare sărut al vostru, de-acum soț și soție…
Cam acestea sunt momentele pe care ți le oferim. Cam așa poți să te bucuri de toată povestea ce prinde viață ca vrăjită printre lumini și umbre, printre clinchete de pahare ciocnite cu voioșie și acorduri vesele de chitară…
Cam atât de splendidă poate fi nunta ta în mijlocul naturii.
Ce spui? Dai forfota orașului pe magia naturii?
Noi …doar atât ți-om mai spune:
Ce-om mai rupe la opinci
Și-om face gropi adânci.
Dară nu ne vom opri
Până în zori de zi.
Hei!”
